Adopția AI începe cu oamenii, nu cu instrumentele
Cele mai multe proiecte de AI se blochează la oameni, nu la tehnologie. Adopția cere trei lucruri, în această ordine: o schimbare de mentalitate, spațiu real în programul oamenilor și o structură clară, cu reguli, date și responsabili.
Sunt oamenii pregătiți pentru AI?
Deschiderea există, dar vine cu condiții. Într-un sondaj al Comisiei Europene, 67,4% dintre respondenții români susțin integrarea AI în administrația publică în următoarele 12 luni. Doar 52,6% cred că AI-ul va face lumea un loc mai bun. Principalele griji sunt atacurile cibernetice, eliminarea judecății umane și scăderea încrederii.
În companii, temerile sunt asemănătoare. În IMM Digital Index 2025, riscurile digitalizării cu cele mai mari scoruri sunt pierderea datelor și vulnerabilitatea la atacuri cibernetice. Urmează integrarea dificilă a soluțiilor și lipsa competențelor digitale. Utilizarea software-ului și inteligența artificială sunt, la egalitate, domeniile în care antreprenorii spun cel mai des că angajații au nevoie de formare (31,26% fiecare).
De ce se blochează adopția AI într-o companie?
- Mentalitatea. AI-ul e văzut fie ca o amenințare pentru locul de muncă, fie ca o jucărie a celor pasionați de tehnologie.
- Lipsa spațiului. Oamenii primesc instrumente noi peste un program deja plin. Nu au timp să le învețe bine.
- Lipsa structurii. Fiecare folosește ce vrea, fără reguli pentru date și fără măsură a rezultatelor.
În modelul Brand–Culture–Performance, toate trei sunt fricțiune organizațională și aliniere culturală. Un instrument mai bun nu le rezolvă.
Cum creezi spațiu și structură pentru AI?
- Spune de ce. Leagă AI-ul de strategia companiei și spune clar ce nu se va întâmpla. Mentalitatea se schimbă întâi în mesajul conducerii.
- Rezervă timp. Ore pe săptămână pentru învățare și experimente, protejate de urgențe.
- Pune reguli simple. Ce date pot intra în instrumentele AI și ce nu. Cine aprobă un instrument nou.
- Începe mic. Unul sau două procese, un responsabil pentru fiecare și o măsură înainte și după.
- Lasă decizia la om. Spune explicit că AI-ul pregătește, iar omul decide. Răspunde direct temerii legate de judecata umană.
- Formează pe probleme reale. Exerciții pe munca de zi cu zi, nu cursuri generale despre AI.
Cât de pregătită e compania ta?
- Conducerea poate spune într-o frază de ce folosește compania AI.
- Oamenii au timp alocat pentru învățare, nu doar instrumente noi.
- Există reguli scrise despre datele care pot intra în instrumentele AI.
- Fiecare proiect de AI are un responsabil și o măsură a rezultatului.
- E clar cine ia decizia finală când AI-ul face o recomandare.
Din experiența mea
Într-un proiect cu o companie de servicii, echipa de specialiști a întâmpinat cu rezistență trecerea de la preluarea cererilor la contactarea proactivă a clienților. Oamenii vedeau noile inițiative ca pe încă niște sarcini, fără să înțeleagă suficient contextul economic care le făcea necesare. Aici era miza schimbării: capacitatea managerilor de a explica de ce, de a clarifica așteptările și de a sprijini echipa în noul mod de lucru.
Este o lecție pe care o consider esențială și pentru adoptarea AI: înainte să le ceri oamenilor să lucreze diferit, ajută-i să înțeleagă ce problemă rezolvă schimbarea și ce înseamnă concret pentru ei. Entuziasmul conducerii nu se transferă automat în echipă.
Întrebări frecvente
De unde încep implementarea AI în companie?
De la mesajul conducerii și de la unul sau două procese cu un responsabil clar. Instrumentul se alege după aceea.
De ce se tem angajații de AI?
De pierderea locului de muncă, de greșeli și de faptul că judecata lor nu va mai conta. Fiecare temere are un răspuns concret: reguli, timp de învățare și decizie lăsată la om.
Ce reguli trebuie să aibă o companie pentru AI?
Cel puțin trei: ce date pot fi folosite, cine aprobă instrumentele noi și cine răspunde de rezultatul fiecărui proiect.
Surse
- Rodriguez Müller, Tangi, Lasio, Where people accept AI in government, and where they stop, Comisia Europeană, Joint Research Centre (în curs de publicare). Sondaj comparativ între mai multe state membre, nereprezentativ statistic, cu eșantionare pe cote. Prezentat la Transylvania Digital Innovation Summit, Cluj-Napoca, 8 octombrie 2026.
- Florin Jianu, Dragoș Pufulete, Elena Dascălu, IMM Digital Index 2025: Carta Albă a IT-ului, Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, 2025. Prezentat la Transylvania Digital Innovation Summit, Cluj-Napoca, 8 octombrie 2026.